Monday, November 23, 2015

Lecţia 41 - Pranayama - Respiraţia spinală (Spinal Breathing, SB)


Practici avansate de yoga

Lecţii principale


Autor: Yogani
Data primei publicări: 11 decembrie 2003

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10:De ce această discuţie?)

Vom începe acum o tehnică avansată de pranayama numită respiraţia pe coloana vertebrală (spinal breathing - uneori prescurtată SB în forum). Are câteva componente şi este practicată chiar înaintea şedinţei zilnice de meditaţie. Procedeul de meditaţie nu se schimbă în nici un fel. Întâi facem pranayama. Apoi facem meditaţia.

Stai a
şezat comfortabil, cu spatele sprijinit şi închide ochii, aşa cum faci când meditezi. Acum, ţinând gura închisă, inspiră şi expiră, încet şi adânc, prin nas, dar fără să exagerezi respiraţia. Fii relaxat şi ia-o uşor, respirând cât poţi de încet şi adânc fără să simţi discomfort. Nu e nevoie să faci pe eroul. Începe fiecare respiraţie în abdomen, extinzând diafragma să umpli partea de jos a plămânilor, apoi umple plămânii în zona pieptului şi apoi umple partea de sus a plămânilor, ridicând uşor claviculele. Pe urmă expiră încet, eliminând aerul din partea de sus a plămânilor, apoi din zona pieptului şi în sfârşit din partea de jos a plămânilor. Apoi, cu fiecare inhalaţie, lasă-ţi atenţia să urmărească traseul unui fir subţire sau al unui tubuleţ situat în centrul măduvei spinării, un fir care începe la perineu şi continuă în sus, înăuntrul măduvei spinării, prin trunchiul cerebral, până în mijlocul creierului, de unde acest nerv mic se îndreaptă spre punctul dintre sprâncene. Cu fiecare inhalaţie înceată şi profundă, lasă-ţi atenţia să călătorească treptat înăuntrul nervului, de la perineu până la punctul dintre sprâncene. Când expiri, urmăreşte această cale, de la punctul dintre sprâncene până jos la perineu. Apoi întoarce-te la punctul dintre sprâncene cu urmatoarea inspiraţie, pe urmă parcurge cu atenţia tot drumul până la perineu în timpul următoarei expiraţii. Şi tot aşa.

Începe prin a practica acest
ă respiraţie pentru 5 minute înainte de şedinţa de meditaţie. Nu te ridici între pranayama şi meditaţie. Stai aşezat şi începe meditaţia atunci când se termina timpul dedicat respiraţiei pe coloană. Fă o scurtă pauză de un minut sau cam aşa ceva înainte să începi mantra, aşa cum ai învăţat. Atunci când devii comfortabil cu programul de pranayama şi meditaţie, creşte timpul de pranayama la 10 minute. Vei face 10 minute de pranayama şi 20 de minute de meditaţie de două ori pe zi. Continuă cu această practică.

Cam dup
ă o săptămână, atunci când te simţi stabil, comfortabil, cu 10 minute de pranayama înainte de meditaţie, adaugă următoarele elemente: În timpul expiraţiei, lasă epiglota să se inchidă suficient, astfel încât să fie o mică restricţie a aerului care părăseşte plămânii. Epiglota este acea uşă înăuntrul gâtului care inchide traheea atunci când îţi ţii respiraţia sau atunci când înghiţi. Atunci când o închizi în timpul expiraţiei, un uşor sunet de sâsâit se va auzi din gât. Acesta se numeşte "ujjavi." Fii relaxat practicând acestă tehnică. Nu te forţa. Menţine ritmul încet şi profund al respiraţiei, ritmul cu care te-ai obişnuit, şi adaugă acestă mică restricţie în gât în timpul expiraţiei. În timpul inhalaţiei, lasă gâtul să se relaxeze şi să se deschidă mai mult decât de obicei. Nu pune restricţii aerului care vine înăuntru. Lasă partea cea mai de jos a gâtului să se deschida. Nu schimba ritmul respiraţiei încete şi profunde cu care te-ai obişnuit. Ţine gura închisă în timpul pranayamei. O excepţie este situaţie în care nasul e înfundat şi nu poţi să respiri cu uşurinţă prin nas. În acest caz, respiră pe gură.

Aceste ac
ţiuni mecanice vor părea complicate la început, dar ele vor deveni repede obiceiuri cu practica. O dată ce obiceiurile devin automate, tot ceea ce ai de făcut în timpul pranayamei este să laşi atenţia să meargă în sus şi în jos în nervul din mijlocul coloanei vertebrale, cu fiecare respiraţie înceată şi profundă. Atunci când îţi dai sema că atenţia nu mai urmăreşte nervul cu fiecare respiraţie, adu-o înapoi la acest exerciţie, fără să te forţezi. Nu te forţa. Ne intoarcem fără efort la procedeul de respiraţie pe coloana vertebrală, la fel cum ne întoarcem la mantră în meditaţia profundă.

Acest procedeu de pranayama va calma sistemul nervos
şi va furniza un sol fertil pentru meditaţie. Începând cu respiraţia pe coloana vertebrală, vom pune temelia pentru alte practici adiţionale care vor îmbunătăţii în mare măsură circulaţie pranei în corp. O dată ce practica este stabilă, vom fi gata să începem să trezim treptat uriaşul depozit de prana de la baza coloanei vertebrale.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:
·        Pentru instrucţiuni detaliate privind respiraţia pe coloană, consultaţi cartea AYP Pranayama: Respiraţia pe Coloană (AYP Spinal Breathing Pranayama) şi AYP Plus.

Tuesday, November 17, 2015

Lecţia 39 – Pranayama – Cultivarea solului sistemului nervos



Practici avansate de yoga
Lecţii principale

Autor: Yogani
Data primei publicări: 10 decembrie 2003

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Dacă un prieten e supărat, foarte supărat, e bine să-i spui să respire, să inspire şi să expire încet şi adânc. Invariabil, aceasta are un efect calmant asupra sistemului nervos, a minţii şi a emoţiilor.
De ce? Pentru că relaxează nervii. Tensiunea contractează nervii şi reduce curgerea conştienţei prin noi. Respiraţia înceată şi adâncă destinde nervii, facilitând curgerea conştienţei prin noi şi aceasta are efectul dorit de a ne relaxa.

A spune că conştienţa curge prin noi înseamnă să simplificăm cumva. În timp ce totul este cu adevărat curgerea conştienţei, este o descriere mai bună să spunem că „forţa vieţii” curge prin noi. Ce este forţa vieţii? Este prima manifestare a conştienţei în forma materială. Este  ce numim „prana”, ceea ce înseamnă „prima unitate”. În teoria stringurilor din fizica modernă, stringurile de energie subatomică considerate a fi blocurile fundamentale ce alcătuiesc totul în univers pot fi foarte bine un analog pentru prana. În orice caz, ştim că influenţând prana (forţa vitală) în corpul uman are efecte semnificative asupra sistemului nostru nervos şi asupra experienţelor noastre.

Meditaţia este un mod de a influenţa prana, în care mintea are rolul conducător. Mintea umană este rezultatul curgerii energiei prin nervii creierului. Atunci când medităm, lăsăm sistematic energia (prana) să se liniştească, ceea ce ne aduce la cauza fundamentală a acestei energii. Trăim aceasta ca pură conştienţă tacută şi extatică. În meditaţie, atenţia este dusă cu uşurinţă dincolo de minte şi de prana. Este o capacitate naturală extraordinară ce o posedăm. 

 Pe lângă meditaţie, există alte metode de a influenţa prana, facilitând purificarea sistemului nervos pentru a unifica natura noastră internă şi externă. Aşa cum am menţionat, controlul respiraţiei poate avea efecte remarcabile asupra experienţei noastre. Prin reţinerea respiraţiei în anumite feluri putem produce sigur efecte predictibile. Aceasta este ştiinţa „pranayamei”, care înseamnă „reţinerea pranei”. Din punct de vedere al activităţii pe care o facem în exterior, pranayama este numită controlul respiraţiei. Dar pranayama înseamnă mai mult decât controlul fizic al respiraţiei. Prin efectuarea altor acţiuni simultane, efectele respiraţiei sunt aprofundate şi lărgite.  Mintea şi corpul sunt implicate în aceste acţiuni, în alte modalităţi pe lângă cele care implică controlul respiraţiei. Împreună, aceste acţiuni destind şi cultivă sistemul nervos, îmbunătăţind considerabil efectele practicii noastre centrale de meditaţie. 

Gândeşte-te la sistemul nervos ca fiind pamântul, în timp pe pura conştienţă extatică este sămânţa. Trezim sămânţa tăcută prin meditaţie regulată, zilnică. Acum vom cultiva pământul sistemului nostru nervos, astfel încât sămânţa purei conştienţe extatice va creşte în noi să fie dinamică şi puternică. 

Cum influenţează respiraţia curgerea pranei prin corp? În corp, este o relaţie electromagnetică între respiraţie, minte, circuitul pranei şi fiecare aspect al funcţionării noastre biologice. Toate acestea sunt conectate. De aceea, când medităm, respiraţia încetineşte automat şi, în consecinţă, întreg metabolismul încetineşte. În pranayama, când încetinim conştient respiraţia şi o urmărim cu mintea de-a lungul unei anumite căi, influenţăm circuitul pranei pe acea cale. Este un tip de inducţie. Este similar inducţiei unui curent electric într-un circuit cu un magnet. Deci, folosind respiraţia într-un mod coordonat cu mintea, suntem capabili să promovăm o purificare selectivă, concentrată pe un anumit canal specific în sistemul nostru nervos, un canal care joacă un rol conducător în procesul de iluminare. Acest canal este nervul spinal, care strabate coloana vertebrală ca un fir subţire, până la creier. Este numit „sushumna”. Pranayama şi alte practici avansate de yoga adiţionale vor fi concentrate asupra purificării şi deschiderii acestui nerv. 

Vom începe cu o tehnică de respiraţie care este practicată înainte de fiecare sesiune de meditaţie. Pe măsură ce devenim comfortabili cu ea, vom adăuga pas cu pas elemente noi, care vor creşte în mare măsură puterea practicii noastre.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:
·        Pentru instrucţiuni detaliate privind pranayama, consultaţi cartea AYP  Respiraţia pe Coloana Vertebrală (AYP Spinal Breathing Pranayama) şi AYP Plus.

Saturday, November 7, 2015

Lecţia 38 – Unde te afli în practica ta?



Practici avansate de yoga
Lecţii principale

Autor: Yogani
Data primei publicări: 9 decembrie 2003

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)



Suntem  într-o dilemă, o dilemă legată de intervalul de timp la care adoptam noi tehnici de yoga. Acum suntem pe punctul să aducem în discuţie un aspect nou al practicilor avansate de yoga. Întrebarea este:  eşti gata?

-Da, spui tu, vreau să citesc despre aceasta. Dilema nu are de-a face cu cititul. Are de a face cu aplicarea cunoştiinţelor,cu cât de repede adopţi tehnica următoare.

Lecţiiile scrise aici sunt rezultatul unor decade de experienţă în yoga. Îmi vor lua şase luni sau cam aşa ceva să descriu complet cum să practici cele mai avansate tehnici de yoga şi care vor fi efectele lor. Odată ce lecţiile sunt complet scrise, vei putea să le citeşti pe toate în câteva zile. Evident, nu te sfătuiesc să începi toate practicile avansate de yoga  tot atât de repede cât poţi să citeşti despre ele aici.  Nu va fi posibil să introduci toate practicile atât de repede. Fiecare stadiu de practică cere o perioadă substanţială de aclimatizare înainte să trecem cu succes la stadiul următor. Dacă cineva încearcă să alerge înainte să înveţe să meargă, e foarte probabil să se împiedice şi să cadă. Acest lucru se aplică şi la introducerea practicilor avansate de yoga. O adăugare treptată a practicilor nu este un capriciu – este o necesitate.

Aşa că apare o dilemă: Primind toată acestă bogăţie de informaţii  de la început, cum să dezvoltăm treptat o practică adecvată? Acestă problemă se reduce la a identifica stadiul unde te afli în evoluţia ta individualăcare este viteza la care poţi adopta tehnici noi şi cum să progresezi metodic, având grijă să nu introduci prea multe tehnici deodată. Fiecare este diferit şi are o capacitate diferită de a introduce noi practici. Va trebui să găseşti care este propriul tău ritm de a învăţa noi practici şi să iei decizii privind cronologia practicii tale pentru un progres adecvat, comfortabil şi în acelaşi timp stabil.

În trecut, problema era să găsim informaţiile necesare. Aici, problema este cum să aplici prompt informaţiile, aşa cun eşti inspirat să o faci, fără să exagerezi şi să "cazi din tren", ca să zic aşa.

În zilele de demult, se spunea că e mai bine să primeşti tehnici spirituale puternice mult mai târziu decât un minute prea devreme. Practicile erau împărtăşite cu zgârcenie, de-a lungul unor perioade lungi de timp, în funcţie de fiecare persoană. Aceste metode cu greu se potrivesc erei în care trăim noi, unde informaţia este diseminată rapid în masă,  şi în multe domenii tehnologii noi le depăşesc pe cele vechi la fiecare câţiva ani.

Este nevoie să accelerăm transmisia şi integrarea cunoştiinţelor de practici avansate de yoga. Trebuie să fie simplificate şi comunicate astfel încât să poată fi integreate în cultura de masă în această perioadă de înflorire a ştiinţei. Trebuie puse la dispoziţia oamenilor, pentru ca oamenii să decidă cum să fie aplicate în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Acest lucru trebuie să se întâmple, altfel metodele de transmitere a acestor cunoştiinţe vor eşua să ţină cu vremurile şi puţini vor profita de beneficiile lor. Lumea nu îşi mai poate permite să continue fără metode eficiente şi valabile gratis tuturor pentru a dezvălui natura interioară a umanităţii.

Unii spun: „ Nu strica orzul pe gâşte.” Acum două mii de ani poate acesta era un sfat bun pentru aceia care aveau cunoştiinţe spirituale. Dacă erau prea deschişi să le împărtăşească, probabil ar fi fost atacaţi de o mulţime furioasă şi superstiţioasă, ajungând să fie omorâţi curând după aceea. În consecinţă, practicile spirituale au fost ţinute secret, chiar şi atunci când progresula ştiinţific s-a accelerat în jurul nostru. Vremurile s-au schimbat, dar metodele de împărtăşire a cunoştiinţelor spirituale au rămas în mare parte împietrite în trecut.

Astăzi avem nevoie de o abordare mai deschisă. Suntem la o răscruce de drumuri în istorie, Putem să continuam să stăm şi să privim în timp ce umanitatea se comportă ca o mulţime ignorantă, ca o turmă de oi,  ce nu merită cunoştiiţele care ar transforma-o? Nu, umanitatea este mai mult de atât şi merită să aibă mijloacele necesare pentru a avea experienţa adevăratei sale naturi. Este timpul unei schimbări.

Suntem pe muchia unei schimbări masive în conştienţa umanităţii. Consecinţele acestei schimbări depăşesc în anvergură pe cele ale descoperirii pe care am făcut-o sute de ani în urmă că pământul nu este flat ci rotund si că soarele, nu pământul, este în centrul sistemului nostru solar. Înţelegerea în pragul căreia suntem acum
este că interiorul fiinţei umane este centru experienţei divine, a Lui Dumnezeu şi a Adevărului. Nu e altundeva. Experienţele exterioare, care pot apărea divine sau nu, nu sunt altceva decât oglinzi ale experienţei interne a fiinţei umane. Fiecare fiinţă umană este o ferestră, un portal, din acestă lume spre infinit şi dinspre infinit spre această lume.

Aceste lecţii îţi dau cele mai importante uneltele de transformare umană, mijloacele de a deschide portalul din tine. Alegerea tehnicilor de yoga pe care să le practici este în întregime la latituninea ta. Nu este diferit de orice altă aplicare practică a oricăror altor cunoştiinţe. Suntem cu toţii familiari cu a învăţa să aplicăm tehnologii avansate în mod prudent şi folositor – în automobile, aparate casnice, medicină modernă, electricitate, informaţie nelimitată pe internet... Putem folosim eficient acesta informaţii dacă avem o perioadă rezonabilă să le învăţăm. Acesta este un manual de folosire a practicilor avansate de yoga. Practicanţi înţelepţi vor şti ce să facă cu ele. Alţii le vor lăsa să treacă pe lângă ei şi vor fi  incubate pentru o vreme, ceea ce e deasemenea parte din procesul de trezire spirituală.

Informaţia este aici. Îţi sugerez să o foloseşti. Dar nu încerca să faci toate practicile dintr-odată. Adaugă-le una câte una. Urmăreşte să fii comfortabil cu o tehnică înainte să adaugi următoarea tehnică. Cu cât eşti mai comfortabil în practica zilnică de yoga, cu aţât mai uşor va fi să adăugi un element nou. Aceasta cere timp.

Deja am adăugat poziţia cu picioarele încrucişate la programul de meditaţie. Faci progres la aceasta? Suntem pe punctul să ne imbarcăm intr-o nouă etapă a călătoriei noastre – pranayama. Pranayama va evolua într-o practică complexă, cu efecte multiple. Vom dezvolta acestă practică în etape simple, logice. Chiar şi aşa, dacă practica ta de meditaţie e neregulată şi încerci să adaugi poziţia cu picioarele încrucişate în acelaşi timp, a introduce şi pranayama va fi prea mult pentru tine deocamdată. Mult prea mult. Aşa că aşteaptă până când meditaţia şi noua postură sunt stabile. Sau poate că în practica ta ai decis să nu adopţi poziţia cu picioarele încrucişate. Este în regulă. Totuşi fii sigur că meditaţia ta este comfortabilă şi parte dintr-un program stabil înainte să începi pranayama.

Acest mesaj de a introduce treptat practicile va fi repetat continuu pe măsură ce, în următoarele pagini, vom străbate eoni de cunoştiinţe spirituale avansate, menite să deschidă uşile tale interioare. 

Dilema legată de alegerea momentului când vei introduce o nouă practică va fi rezolvată dacă respecţi puterea şi delicateţea acestor cunoştiinţe şi le foloseşti responsabil în viaţa ta. Dacă eşti în dubiu, procedează astfel încât să menţii o practică regulată şi stabilă. Întotdeauna procedează cu înţelepciune când e vorba să adaugi o nouă practică. Dacă exagerezi şi simţi instabilitate, întoarce-te la ultimul tău program stabil de practici. Acolo poţi să te regrupezi şi să reconsideri care este cea mai bună cale de a proceda mai departe.

Meditaţia este practica principală. Chiar şi numai cu ea vei ajunge departe. Tot altceva este menit să îmbunătăţească procesul de meditaţie, să îmbunătăţească curgerea conştienţei pure extatice prin corp şi prin mediul înconjurător. Dacă eşti interesat numai în meditaţie, este suficient. Dacă eşti interesat în mai mult, vor fi destule alte lucruri pentru tine aici.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:
·        Pentru instrucţiuni detaliate privind meditaţia profundă, consultaţi cartea AYP Cele opt membre ale yogăi (AYP Eight Limbs of Yoga) şi AYP Plus.