Lecţia 94 – Unele sfaturi privind purificarea

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Scopul Practicilor Avansate de Yoga este de a oferi cele mai importante metode de yoga într-o modalitate uşor de utilizat pentru a începe şi menţine un program regulat de practici spirituale fără să perturbăm viaţa noastră de zi cu zi. Folosim o aboardare similară „blocurilor de construcţie”, în care fiecare dintre noi hotărăşte cȃnd să adauge fiecare nouă piesă, în funcţie de timpul şi capacitatea pe care le avem. Fiecare bloc este în sine o practică destul de simplă. Atunci cȃnd aveţi două, trei, patru sau zece practici, va continua să fie destul de simplu dacă nu v-aţi grăbit prea mult să adăugaţi componentele programului dumnavostră de practici şi aţi lăsat suficient timp pentru a vă adapta la fiecare practică nouă. Urmărim să stabilim un program de practici uşor de făcut, în timp ce continuăm să ducem un mod de viaţă normal, iar pura conştienţă beatifică şi extazul divin cresc treptat pȃnă devin experienţă noastră zilnică 24/7 (24 de ore pe zi/ 7 zile pe săptămȃnă).

Prin practicile pe care le facem dăm sistemului nostru nervos şansa de a se purifica de vechi blocaje acumulate, ce împiedică o experienţă clară a adevărului din noi, care este beatitudine, beatitudine, beatitudine!

O curăţenie generală se petrece în sistemul nostru nervos. Experienţele care apar în timpul acestei curăţenii generale cunosc o mare varietate, de la cele spectaculare la cele plictisitoare şi sumbre. Oricare sunt aceste expererienţe, curăţenia continuă atȃta timp cȃt facem practicile noastre zilnice.

Este important să facem o distincţie clară între practici şi experienţe, mai ales pentru că stimulăm energia kundalini  şi probabil avem unele experienţe extatice şi poate chiar unele viziuni extraordinare. Iată deci cȃteva lucruri pe care le puteţi face dacă aceste experienţe apar în timpul practicilor.

Dacă faceţi respiraţia spinală şi atunci cȃnd ajungeţi la al treilea ochi (la spaţiul dintre sprȃncene) la sfȃrşitul inspiraţiei vă spare ishta (idealul ales – Isus, Krishna, Moise, Mohamed, Divina Mamă, etc.), venind repede într-o caleaşcă de aur şi vă invită să urcaţi în caleaşcă pentru a merge împreună la plimbare, ce veţi face? Veţi expira cu uşurinţă, în timp ce mergeţi cu atenţia în jos pe nervul spinal. Cu alte cuvinte, favorizaţi practica pe care o faceţi. Dacă ishta merge cu caleaşca în jos pe nervul spinal în timpul expiraţiei, este grozav. Dacă nu merge, este în regulă. Nu căutăm să scăpăm de viziuni. Nici nu ne agăţăm de ele. Doar favorizăm practica pe care o facem. Dacă aceste viziuni sunt reale, vor continua pe o durată îndelungată, atȃt în timpul cȃt şi în afara practicilor. Ishta va înţelege că practicaţi şi va fi fericit/ă să vă ia la plimbare după ce terminaţi. Practicile sunt cele ce crează condiţiile pentru aceste experienţe în sistemul dumneavoastră nervos spaţios. Ţineţi minte acest lucru. Nu lăsaţi experienţele să vă distragă de la practicile care le facilitează. Dacă continuaţi în mod constant cu practicile, experienţele vor deveni tot mai extraordinare, pȃnă cȃnd la un moment dat nu vă vor mai părăsi. Veţi descoperi într-o bună zi că ishta vă acompaniază tot timpul, peste tot – cu un întreg grup de îngeri! Experienţele nu generează alte experienţe mai extraordinare. Practicile fac acest lucru.

Dacă faceţi yoni mudra kumbhaka şi simţiţi cum lumina divină vă umple, curgȃnd prin cel de-al treilea ochi, cu tot mai multă lumină, şi doriţi să continuaţi cu tot mai multe cicluri de yoni mudra kumbhaka pentru că vă simţiţi atȃt de bine, ce veţi face? Menţineţi numărul de repetiţii pentru yoni mudra kumbhaka. Poate adăugaţi încă un ciclu, dacă este atȃt de grozav. Dar ţineţi minte că este uşor de făcut excese atunci cȃnd avem experienţe atȃt de minunate. Apoi descoperim că ardem pe dinăuntru pentru cȃteva zile din cauza exceselor în practică. Sistemul nervos poate să facă faţă numai unui  anumit nivel de purificare la orice moment dat. Dacă prea multă purificare este forţată asupre nervilor înainte de a fi gata de ea, putem să ne frigem. Este ca şi cum am fi pe foc. Nu este iad, dar se poate simţi similar cu el. Este doar prea multă energie venind prea repede. Asta e tot. Folosiţi o abordare treptată a procesului de purificare şi veţi avea o călătorie mult mai plăcută, fără să riscaţi capacitatea dumneavoastră de a face practici avansate de yoga de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Practica cu măsură de-a lungul unei perioade îndelungate de timp este ceea ce duce la iluminare. Apoi avem toată lumina şi extazul fără să simţim focul. Focul vine atunci cȃnd facem o curăţenie generală prea repede – uneori facem prea mult praf şi totul se petrece prea repede. Nu există minuni petrecute peste noapte în acestă afacere de purificare.

În timp ce meditaţia este de obicei un proces uşor şi plăcut, permiţȃnd sistemului nervos să se liniştească în tăcerea profundă şi lăsȃnd blocajele să se dizolve într-un mod global, uneori tot pot să apară experienţe puternice. Dacă avem gȃnduri, senzaţii, extaz, nelinişte, experienţe negative, viziuni, dacă vedem lumini, ne întoarcem simplu la mantră. Nu medităm pentru a avea nici o experienţă în particular. Atunci cȃnd ne dăm seama că nu mai suntem cu mantra, ne întoarceam la ea. Nu contează ce ne-a distras de la mantră sau unde ne ducem cȃnd am fost distraşi. Dacă fiinţe celestiale vin să ne populeze viziunea internă în timpul meditaţiei şi ne dăm seama că am pierdut mantra, ce trebuie să facem? Aţi ghicit: pur şi simplu ne întoarcem la mantră. Dacă continuăm firm cu practicile simple pe care le facem vom putea să ne bucurăm de compania fiinţelor celeste oricȃnd vom dori – cȃnd mȃncam un sandviş, facem duş, mergem la plimbare, oriunde suntem ...cu excepţia perioadei de practică. Dacă le vedem în timpul practicii şi realizăm că nu mai suntem cu mantra, că nu mai facem respiraţia spinală, că am uitat de yoni mudra kumbhaka, cel mai bine este să ne întoarcem uşor la practica pe care o făceam.

Un cuvȃnt ce apare uneori cȃnd vorbim despre practici este „aşteptări”. Noi toţi avem aşteptări. Adică dorinţe. Dorinţele noastre totdeauna tȃnjesc spre mai mult, spre un lucru sau altul. Putem să ne creăm un obicei de a aştepta să avem un anumit tip de experienţe. Dacă aplicăm tehnica de cultivare a lui bhakti putem transforma energia aşteptărilor noastre, dirijȃnd-o în direcţie menţinerii unui program zilnic de practici. Dacă descoperim că aşteptăm să avem viziuni sau orice alte experienţe în timpul practicilor, le trătăm ca pe oricare trăiri sau gȃnduri ce pot apare în timpul practicilor şi ne întoarcem uşor la practicile pe care le facem.

Aceasta este calea pentru cea mai efectivă formă de purificare. Nu renunţăm la nimic cȃnd procedăm în acest fel. Dimpotrivă, avem totul de cȃştigat.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru o discuţie detaliată privind favorizarea practicilor în locul experienţelor, consultaţi cartea AYP Cele opt ramuri de yoga (AYP Eight Limbs of Yoga). şi AYP Plus.

Lecţia 93 – Timpurile se schimbă

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

 Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Întrebare: Simt că meditaţia merge bine şi tocmai am adăugat respiraţia spinală, care se dovedeşte să fie dificilă acum, în stadiul de început. Cu toate celelalte practici pe care le introduceţi, mă simt de parcă mă scufund. Sunt atȃt de multe practici minunate şi eu par incapabil să le fac. Mă îndoiesc că sunt vrednic de ele, dar doresc mult să continui pe acestă cale pȃnă la sfȃrşit. Aş fi vrut să o fi început acum douăzeci de ani. Mă înnebuneşte nerabdarea şi totuşi ştiu că dacă forţez prea mult pot apare probleme. Ce mă sfătuiţi să fac?

Răspuns: Este bine cum procedaţi, adăugȃnd practile treptat la programul dumneavoastră. În timp ce emoţiile sunt dezlănţuite căutȃnd divinul, vă daţi seama în mod clar de ce se cere şi în ce ordine, de ce aţi făcut pȃnă acum şi ce urmează să faceţi. Veţi reuşi. Este ceea ce se petrece chiar acum. Ocupaţi-vă de ziua de azi. Veţi şti ce să faceţi mai departe.

Suferiţi de cea mai binecuvȃntată boală –  intens bhakti (devotament). Măcar dacă noi toţi am avea acestă boală. Dacă am avea-o, lumea ar fi transformată de-a lungul unei generaţii. Înţeleg că a auzi aceasta nu rezolvă nerăbdarea dumneavostră, dar aşa se întȃmplă cu bhakti. Cȃnd devenim conştienţi clar de condiţia în care ne aflăm, rȃvnim yoga la nebunie. Devenim nebuni pentru Dumnezeu. Este o condiţie binecuvȃntată. Această condiţie se va îmbunătăţii pe măsură ce experienţa progresează spre unitate, ceea ce se va întȃmpla pe măsură ce continuaţi cu practicile zilnice.

Bhakti va continua să crească în noi pe măsură ce trece timpul. Forţe puternice lucrează să ne pună vȃnt în pȃnze. Tot ce avem noi de făcut este să ne întindem pȃnzele şi vȃnturile spirituale ale sistemul nervos vor avea grijă de restul.

Să facem un pas înapoi şi să considerăm tabloul general din care noi toţi facem parte. Trăim timpuri foarte interesante. În anii 60, Bob Dylan cȃnta, „The times, they are a-changing.” – „Timpurile se schimbă.” Era adevărat atunci şi este şi mai adevărat acum.

În funcţie de perspectiva astrologică pe acare o adoptăm, pămȃntul a intrat sau va intra în curȃnt într-o nouă eră de iluminare. În sanskrită, aceste ere sunt numite „yugas.” Noua era a început poate cu mai mult de o sută de ani în urmă. Sau poate abia începe. Acesta a rămas un subiect popular de cȃnd Dylan cȃnta despre el. Dar această schimbare s-a făcut simţită în yoga cu mult înainte. Trecerea la o nouă eră nu se petrece instantaneu, ci începe cu o creştere treptată, accelerată pe măsură ce capătă moment. Destul de multe lucruri s-au petrecut deja, iar acum mergem la o rată tot mai accelerată.

Pe la sfȃrşitul ultimului secol, Vivekananada, unul dintre principalii discipoli ai lui Ramakrishna, a venit în Occident petru a planta primele seminţe de yoga, care au găsit un sol fertil şi au răsărit. Douăzeci de ani mai tȃrziu, Paramahansa Yogananada a venit şi a descoperit şi mai mult interes în yoga decȃt a găsit Vivekananda. Înainte ca Maharishi Maheshi Yogi să călătorească în Occident în ani 60, o întreagă generaţie de tineri nemulţumiţi de ceea ce se întȃmpla era gata să adopte yoga ca pe o cale de viaţă nouă, avȃnd desigur ceva ajutor de la Beatles. De atunci, sute de yogini au venit în Occident din India şi o generaţie nouă de mii de yogini şi yogine occidentale a început să predea yoga. De fapt, în ultimele cȃteva decade lucrurile au devenit cumva comfuze: Cu atȃt de multe stiluri de yoga promovate poate fi greu de distins care este yoga reală, dacă putem vorbi de aşa ceva ca „yoga reală.” Yoga reală, poţi te rog să te ridici în picioare? Sunt desigur multe abordări ce candidează pentru această poziţie. Unele metode au mers chiar şi la tribunal pentru a găsi suport pentru access la sistemul nostru nervos! Totdeauna vor fi unii care vor dori să aibă cheia porţii noastre spre paradis. Dar nu trebuie să ne îngrijorăm.

Deci într-un secol am mers de la a nu avea nici un fel de yoga la o situaţie în care sunt atȃt de multe stiluri de yoga încȃt putem vorbi de „Turnul Balel” de yoga.

Este în regulă. Este un lucru bun. Evident, nu se poate continua la infinit împrăştiat în o mie de stiluri.  Mai devreme sau mai tȃrziu toate aceste stiluri de yoga se vor distila într-unul singur (sau numai cȃteva stiluri) pe care cineva-care-este-gata-de-iluminare le poate folosi în acest scop. În următoarele decade stilurile de yoga se vor îndrepta spre consolidare, integrare, optimizare şi simplificare.

Orice stil veţi alege, veţi înţelege ceea ce se întȃmplă. Practica va acţiona ca o metodă ştiinţifică de distilare a cunoştiinţelor de yoga, astfel încȃt aplicarea lor pe scară largă să devină eficientă.

Ceva similar s-a întȃmplat cu computerele: Cȃnd au apărut, era nevoie să ştii un limbaj tehnic cum era BASIC sau DOS pentru a le folosi. Computerele aparţineau unei lumi esoterice a celor obsedaţi de tehnologie. Apoi au apărut mouse-ul, tastatura şi interfeţele grafice şi deodată s-au deschis uşile astfel încȃt oricine să poată folosi computerele. A fost o revoluţie.

De-a lungul secolelor s-a petrecut acelaşi lucru cu multe alte aplicaţii ale cunoştiinţelor noastre. La început numai cȃţiva specialişti stabilesc o modalitate de a folosi anumite cunoştiinţe. Apoi vin nişte cercetători care găsesc o medotă ce permite tuturor să folosească aceste cunoştiinţe. Aproape întotdeauna aceasta are de a face cu simplificarea interacţiunii cu utilizatorul, simplificarea comenzilor principale, pentru ca orice să poate aplica cunoştiinţele cu bune rezultate. O tehnologie folositoare este uşor de utilizat. Vă amintiţi de fraţii Wright? De Henry Ford? De Thomas Edison? Ei toţi au simplificat interacţiunea dintre utilizatori şi aplicarea unor cunoştiinţe valoroase.

La fel se va întȃmpla şi cu yoga. Trebuie să se întȃmple. Mii de oameni simt cum vȃnturile spirituale se amplifică în ei în acestă eră nouă şi pȃnzele practicilor trebuie ridicate în sus. Este timpul ca toate cunoştiinţele de yoga să devină uşor de utilizat de către practicanţi.

Nimic nu e nou în yoga. Toate componentele practicii au existat de mii de ani. Principiile naturale nu se schimbă. Sistemul nervos uman a avut întotdeauna aceleaşi abilităţi înnăscute. Au fost alte ere iluminate în trecut în care yoga a  înflorit. În vremuri întunecate, viziunea posibilităţilor ce există în noi a fost mai puţin clară. Au apărut îndoieli adȃnci, superstiţii şi frică. Dar mereu au fost unii care au continuat să exploreze posibilităţile de aplicare a cunoştiinţelor de yoga – au făcut-o în secret în vremurile întunecate pentru că ar fi fost persecutaţi dacă o făceau în mod public. Erau primii „tehnicieni”, obsedaţi de yoga. Erau pionerii tradiţiilor ezoterice. Le datoram mult acestor bătrȃni yogini. Ne-au transmis seminţele cunoştiinţelor necesare pentru a merge cu mare viteză într-o nouă eră. Acum totul depinde de noua generaţie şi de generaţiile care urmează pentru a dezvolta şi folosi aceste metode simplificate de purificare a sistemului nervos uman, optimizȃnd aplicarea cunoştiinţelor de yoga astfel încȃt mulţi oameni să le poată folosi pentru a obţine rezultate bune.

Noua eră nu depinde numai de vȃnturile spirituale ce ne împing de la spate din întregul cosmos. Sportul iluminării nu este un sport pentru spectatori. Trebuie să participăm în acest sport dacă dorim să beneficiem de el. Trebuie să ne ridicăm pȃnzele în sus dacă  dorim să ajungem undeva. Pe măsură ce o facem, pămintul acesta va deveni un loc mai bun. Pe măsură ce aducem realitatea purei conştienţe beatifice şi a extazului divin în planul pămȃntesc prin practicile noastre, totul se va schimba. Va fi o completă transformare energetică, palpabilă pentru toţi care trăiesc pe pămȃnt. Cu nenumărate sisteme nervoase ce radiază puternic pura conştienţă beatifică şi extazul divin peste tot, nimeni nu va fi lăsat deoparte. Îndoielile rămase vor fi înlăturate. Forţa lui bhakti ne va împinge tot mai departe. Tot ce trebuie să facem este să menţinem ridicate pȃnzele practicii zilnice. Sistemul nostru nervos va avea grijă de restul.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind modul de crea o rutină personală echilibrată de practici,  ţinȃnd seama de auto-reglare, consultaţi cartea AYP Cele opt ramuri de yoga (AYP Eight Limbs of Yoga). şi AYP Plus.

Lecţia 92 - Steaua

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Întrebare: Meditez cam de zece ani. Pot spune că nu am fost niciodată bun la meditaţie. Cred acest lucru pentru că orice gȃnd mă distrage uşor de la meditaţie. Ţinȃnd cont de aceasta, a fost întotdeauna o chestie de şansă dacă am reuşit să meditez sau nu. Cu alte cuvinte, nu am practicat zilnic, ci numai de 3-4 ori pe săptămȃnă.

Înainte să fac parte din acest grup, am fost învăţat yoni mudra. Nu o făceam corect, dar de primele două ori cȃnd am făcut-o am văzut un cerc frumos cu o stea în mijloc. Nu ştiam la acea vreme că este ceea ce se întȃmplă cȃnd faci yoni mudra. La cȃteva zile după ce am văzut-o, am găsit în cutia poştală o broşură de la Asociaţia pentru Realizarea Sinelui [Self-Realization Fellowship, fundată de Sri Yogananda] care avea o ilustraţie identică cu ceea ce am văzut. Deşi am continuat să practic yoni mudra, nu am mai văzut-o de atunci.

Revenind la povestea mea, după o perioadă m-am alăturat grupului dumneavoatră. Apreciez factul că spuneţi că este în regulă să apară gȃnduri. Dacă vin gȃnduri, e suficient să continuăm cu meditaţia şi să ne întoarcem la mantră. Poate făceam corect meditaţia şi înainte şi numai aşteptările mele erau nerealiste. Am hotărȃt să practic de două ori pe zi. Pentru că am dorit să ţin seama de întregul curs al evoluţiei spirituale, nu m-am grăbit să trec repede prin practici. Aşa că am adăugat încetul cu încetul practicile avansate de yoga. Nu am avut nici o izbucnire a energiei kundalini cum au alţi oameni, dar am continuat să practic.

Azi dimineaţă am încercat să fac yoni mudra pentru prima oară de cȃnd m-am alăturat grupului dumneavoastră. Imediam am văzut o mulţime de lumini orbitoare.  Am continuat să le privesc în timp ce făceam practica. Apoi au apărut cercuri cu steaua la centru. Era un cerc luminos cu un cerc întunecat în interiorul său. În centru era steaua. Steaua apărea şi dispărea treptat în timp ce practicam. Nu vroiam să dispară complet. Am intrat în meditaţie şi a dispărut.

Ce este această stea? De ce vreu atȃt de mult să o văd cȃnd nici măcar nu ştiu ce este? Îmi dau seama că este parte din proces, dar nu ştiu în ce fel şi  de ce apare. O să o văd cȃnd meditez sau numai cȃnd fac yoni mudra? Pot să fac ceva să menţin steaua în timpul meditaţiei? De ce apare în timp ce fac yoni mudra? Trebuie să fac ceva cȃnd o văd?

Răspuns: Procedeul simplu de meditaţie nu este afectat de apariţia gȃndurilor sau de orice altceva. Este o artă delicată, lăsȃnd mantra să se rafineze spre pura conştienţă beatifică. Mintea merge singură spre tăcere cȃnd renunţăm la lupta cu gȃndurile şi doar pur şi simplu favorizăm mantra în mod firesc, la niveluri tot mai adȃnci, cȃnd ne dăm seama că nu mai suntem cu mantra. Aceasta este calea spre interior.

Cȃt despre faptul că vezi steaua, este un lucru firesc datorat purificării lui sushumna (nervului spinal) şi deschiderii celui de-al treilea ochi. Am menţionat în lecţia despre yoni mudra kumbhaka faptul că mai devreme sau mai tȃrziu atenţia va fi atrasă dincolo de punctul dintre sprȃncene. Este o prelungire a lui sushumna dincolo de corpul fizic. La sfȃrşitul lui sushumna sunt tărȃmurile de lumină albă strălucitoare. La început acestea sunt văzute ca o stea strălucitoare. Culorile care apar în cercuri în jurul stelei sunt datorate interiorului lui sushumna. Cum priviţi din interiorul lui sushumna spre afară, vedeţi interiorul lui sushumna în corp şi sfȃrşitul lui sushumna la distanţă, reprezentat de steaua strălucitoare. Priviţi din interiorul tunelului lui sushumna şi vedeţi „lumina de la capătul tunelului” cum se spune. În interiorul tunelului suntem cu adevărat un curcubeu de lumini, începȃnd cu un roşu închis la perineu şi terminȃnd cu albastru şi violet la vȃrf. Aţi auzit expresia „Are o inimă de aur.” Ei bine, cu toţii avem o inimă de aur. Doar avem nevoie să facem curat în casa noastră pentru a o vedea. Aceasta este inelul de la exterior pe care îl vedeţi.

Unele dintre cele mai grafice şi cele mai frumoase descrieri ale interiorului lui sushumna sunt presentate de Norman Paulsen în cartea sa „ştiinţa sacră” (Sacred Science). Paulsen este unul dintre puţinii discipoli în viaţă a lui Paramanhamsa Yogananda, un yogi faimos, fodator al Asociaţiei pentru Realizarea Sinelui (Self-Realization Fellowship) şi autor al „Autobiografia unui yogin.” În cartea sa, Paulson prezintă o formă mai complicată de respiraţie spinală. Există diferite forme şi stiluri de respiraţie spinală. Variantă pe care o prezentăm în aceste lecţii este aleasă pentru simplitatea ei şi eficienţa sa recunoscută. Fiecare persoană are libertatea de a alege, deci recunoştem existenţa diferitelor stiluri de practică.

Diagrama sacră numită Sri Yantra este tot o reprezentare a realităţii interne – cercuri concentrice de energie feminină formȃnd un tunel ce permite unirea lui Shiva cu Shakti la centru. Cȃnd facem respiraţia spinală unificăm aceste două energii pe întregul parcus al lui sushumna şi în fiecare parte a sistemului nostru nervos. Aceasta este una din puţinele situaţii în viaţă în care a avea „ochelari de cal” are unele conotaţii pozitive.

Ce trebuie să faceam atunci cȃnd vedem steaua şi cȃnd devenim conştienţi de tunelui format de sushumna, aşa cum se petrece adesea? Puneţi o întrebare importantă. Da, suntem în mod firesc atraşi de stea. Este „raiul.” Acolo mergem cȃnd murim. Cei care au experienţe aproape de moarte (near death experiences) descriu adesea tunelul şi lumina albă. Tunelul este deasemenea calea pe care am venit în acestă existenţă pe pămȃnt. Acum putem înţelege mai bine de ce respiraţia spinală este atȃt de importantă în practica noastră. Curăţam autostrăzile noastre spre rai. Dar încă nu este timpul să plecăm!

Şi aici stă răspunsul la întrebarea: Ce să facem cȃnd vedem steaua? Diferiţi oameni vor da răspunsuri diferite la acestă întrebare. Sunt multe discuţii pe acest subiect.

În aceste lecţii, răspunsul este: Nu facem mare lucru cȃnd vedem steaua. Permitem acestei experienţe să decurgă firesc, aşa cum facem cu toate experienţele ce apar ca rezultat al practicilor noastre. Cȃnd steaua apare, o privim ca pe orice altă parte a funcţionării noastre interne şi revenim la practica pe care o facem. Este la urma urmei doar o altă caracteristică a anatomiei noastre spirituale, la fel ca nadisurile, chakrele şi aşa mai departe. Tot ce este în rai şi pe pămȃnt se află în noi. Nu tebuie să mergem nicăieri pentru a fi ceea ce deja suntem. Dacă extazul nostru din timpul sau din afara practicilor ne atrage spre stea, este în regulă. Orice se întȃmplă este parte din experienţa noastră de expansiune  divină. Dacă extazul nostru ne duce în orice altă parte a anatomiei nostre spirituale, aceasta este deasemenea normal. Dacă aceasta se întȃmplă în timpul practicii, favorizăm practica, asa cum o facem întotdeauna. Nu ne lăsăm prinşi de experienţele ce pot apare în timpul practicilor. Dacă nu suntem în perioada de practică şi vedem ceva ce se întȃmplă în anatomia nostră spirituală, ne bucurăm de ce se întȃmplă! Aici, în aceste lecţii, suntem mai întȃi yogini şi yogine şi pe urmă turişti. Este în regulă să ne bucurăm de peisaj cȃnd suntem în afara periaodei de practică. Vom avea multe de văzut. În timpul practicii, continuăm să favorizăm practica pe care o facem.

Pe acest pămȃnt, misiunea noastră este să aducem sistemul nostru nervos la un mod de funcţionare spirituală optimă. De aceea suntem aici. Acesta poate fi realizat numai prin continua îmboldire zilnică a sistemului nervos spre nivele tot mai înalte de funcţionare. Dacă devenim obsedaţi de orice aspect al anatomiei noastre spirituale, riscăm imediat să compromitem întregului nostru proiect de iluminare. Pentru acest motiv este bine să lăsăm toate experienţele şi mecanismele interne să se petreacă „după cortină” (sau „sub capota maşinii”), în timp ce călătorim cu mare viteză pe calea practicilor avansate de yoga spre iluminare.

Să revedem analogia pe care am făcut-o cu o călătorie spre California. Să presupunem că ne construim un drum spre California, unul care să ne permită să ne ducem şi să ne întoarcem de acolo cȃnd dorim. Atunci cȃnd contrucţia drumului se apropie de Los Angeles, vom vedeam luminile oraşului strălucind în depărtare. Poate că suntem tentaţi să ne oprim din munca de a contrui drumul, pentru ca în schimb să o pornim peste cȃmp spre Los Angeles. Dacă procedăm aşa, vom ajunge la Los Angeles şi  vom lăsa drumul neterminat undeva în afara oraşului. Sigur, Los Angeles nu are nevoie de încă o şosea, dar aceasta este numai o analogie.  Mai devreme sau mai tȃrziu va trebui să ne întoarcem şi să terminăm drumul. Călătoria pȃnă la Los Angeles nu este completă pȃnă nu putem să mergem acolo şi să ne întorcem cȃnd vrem. La fel, raiul nu este complet rai pȃnă nu putem să mergem acolo şi să ne întoarcem cȃnd vrem. De aceea avem nevoie de un sistem nervos complet purificat.

Iluminarea nu înseamnă să fugim la rai şi să abandonăm sistemul nervos nepurificat, pentru a ne întoarce la el să terminăm treabă într-o viaţă viitoare. Iluminarea înseamnă completa purificare a sistemului nostru nervos. Apoi avem totul, devenim totul – rai, pămȃnt, cosmosul, Los Angeles, totul. Atunci devenim o expresie a raiului pe pămȃnt şi putem face multe pentru alţii, care sunt şi ei tot expresii ale raiului, avȃnd nevoie numai de o curăţenie bună pentru a realiza aceasta. Deci, nu e vorba de a pleca la stea. Este vorba de a aduce steaua aici, pe pămȃnt. Facem aceasta purificȃnd şi deschizȃnd sistemul nostru nervos. Cum spune Isus: „Tu eşti lumina lumii.”

Deci dacă vedeţi steaua sau simţiti extaz ce se duce dincolo de punctul dintre sprȃncene, mergeţi acolo în timp ce faceţi respiraţia spinală. Va amplifica mult efectele practicii. Dacă vedeţi steaua sau simţiţi un extaz ce se întinde dincolo de punctul dintre sprȃncene în yoni mudra kumbhaka, mergeţi acolo firesc în timp ce faceţi kumbhaka, aşa cum am discutat. Nu încercaţi să vă agăţaţi de ea. Se petrece o purificare şi o conexiune firească. Lăsaţi-o să se petreacă de la sine. Tineţi minde că lucrăm pentru a purifica sistemul nervos aici pe pămȃnt. Facem aceasta prin meditaţie, respiraţie spinală, kumbhaka, bandhas, mudras şi tot restul practicilor. Ne bucurăm de beatitudinea raiului cȃnd ne podideşte extazul. Ne întoarcem la corpul nostru cu practicile pe cale le facem. Amintiţi-vă că ceea ce facem se petrece aici, in această formă pămȃnteană. Ceea ce realizăm aici luăm cu noi unde mergem atunci cȃnd plecăm de aici. Sistemul nostru nervos este poarta. Dacă avem grijă de el, tot restul se va petrece de la sine.

Se spune că îngerii din rai sunt un pic geloşi pe noi, fiinţele umane muritoate. De ce? Deoarece în acest plan de existenţă avem acces direct la sistemul nervos pentru a-l purifica şi avem motivaţia (mortalitatea nostră) de a face ceva în această direcţie. Este mult mai uşor de făcut aceasta aici pe pămȃnt decȃt în rai. De aceea îngerii sunt puţin geloşi. Ei aşteaptă ocazia de a face ceea ce facem noi acum şi aici – practici avansate de yoga. Deci înainte de a fugi repede spre rai, să luăm avantaj de oportunităţile pe care le avem aici şi acum. Raiul va fi acolo cȃnd e timpul nostru să mergem. Cu cȃt purificăm mai mult sistemul nervos aici şi acum, cu atȃt mai uşor va fi pentru noi mai tȃrziu.

Există o tendinţă în unele cercuri de a promova o anumită viziune sau o anumită experienţă. A avea o anumită experienţă sau o anumită viziune înseamnă totul în unele abordări. Dar nu trebuie să fie aşa. Manifestarea adevărului nu va fi aceeaşi pentru toată lumea. Deci, a ne concentra asupra trăirii unei anumite experienţe poate fi o greşeală. Poate unii dintre noi nu vor vedea niciodată o stea sau un tunel. Poate ei vor trece prin toate la mare viteză şi totul va fi pură lumină albă. Sau poate vor fi alte culori şi apoi lumina albă. Sau poate nu va fi nici o lumină albă, doar tot mai mult extaz, pȃnă cȃnd dintr-o dată – Bum! Lumina albă este peste tot în corp şi în afara corpului. Poate să se întȃmple în diferite feluri, în funcţie de modul unic de purificare ce are loc în  fiecare dintre noi. De aceea nu ne procupăm prea mult cu viziuni în aceste lecţii. În fiecare zi facem practici care ştim că încurajează sistemul nostru nervos să se purifice şi să se deschidă firesc. Vom avea experienţele pe care le vom avea. Dacă continuăm să curăţăm autostrăzile spre rai, fără îndoială vom ajunge acolo în  forma cea mai bună şi vom avea capacitatea de a ne duce şi de a ne întoarce de acolo aşa cum dorim.

A avea o viziune sau o experienţă nu este o mare realizare în yoga. Realizarea adevărată este eliberarea eternă prin iluminare!

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind meditaţia profundă, consultaţi cartea AYP Meditaţia profundă (AYP Deep Meditation).

·        Pentru detalii privind respiraţia spinală, consultaţi cartea AYP Respiraţia spinală (AYP Spinal Breathing Pranayama) şi AYP Plus.

·        Pentru detalii legate de avantajele favorizării practicilor în locul experienţelor, consultaţi cartea AYP Cele opt ramuri ale yogăi (AYP Eight Limbs of Yoga). şi AYP Plus.

Lecţia 91 – Yoni Mudra Kumbhaka – Purificarea celui de-al treilea ochi

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Acum pentru că toată lumea este avertizată de consecinţele stimulării directe şi a trezirii energiei kundalini, vom aborda subiectul celei mai directe stimulări a lui kundalini – kumbhaka (reţinerea respiraţiei), cu un întreg asortiment de bandhas şi mudras. Şi de ce nu? Cȃnd sunteţi gata pentru ele, nu va trebui să mergeţi să le căutaţi în altă parte. Vor fi toate aici. Pȃnă atunci am încredere în dumneavoastră că veţi fi înţelepţi şi nu veţi forţa la extrem practica.

Ne vom ocupa de kumbhaka sub auspiciile unei practici numite „yoni mudra”, ceea ce însemnă „sigiliul zeiţei”. Puteţi substitui cuvȃntul „zeiţă” cu numele oricărei divinităţi feminine care vă inspiră. Cu toţii ştim cine este ea, chiar dacă folosim diferite nume.

Înainte să începem să discutăm yoni mudra, este bine să ne amintim că aceleaşi avertismente de la începutul lecţiei despre siddhasana sint valabile şi aici. Trebuie să fiţi destul de stabilli în toate practicile pe care le faceţi şi să nu aveţi experienţe de instabilitate sau alte probleme energetice în activitatea zilnică. Veţi descoperi că multe din lucrurile pe care deja le facem acum sunt parte din varianta avansată a lui yoni mudra pe care o vom discuta mai departe. Vom combina un număr de practici într-o formă care este mai puternică decȃt simple sumă a acestor practici. Aceasta va oferi sistemului nervos posibilitatea de a evolua mai rapid spre un nivel mai inclusiv şi mai integrat de funcţionare normală promovată de curgerea purei conştienţe beatifice şi a extazului divin în noi.

Trebuie să vă avertizăm de încă un lucru: Această tehnică implică reţinerea respiraţiei, în timp ce aplicăm o uşoară presiune internă controlată cu atenţia. Nu recomandăm nimic extrem – cu siguranţă nimic mai mult decȃt ce se cere cȃnd sărim într-un bazin de înot sau de reţinerea voluntară a respiraţiei pentru un  timp scurt. Dacă aveţi o problemă cu inima, cu respiraţia, tensiune ridicată sau orice altă condiţie medicală ce poate fi exagerată de reţinerea respiraţiei, atunci va trebui fie să săriţi peste aceasta practică sau să obţineţi aprobarea doctorului înainte de a o încerca. Cu alte cuvinte, dacă ştiţi că doctorul nu v-ar da aprobarea de a vă reţine respiraţia pentru a înota sub apă într-un bazin, atunci va trebui să nu practicaţi yoni mudra kumbhaka. Trebuie să fim în siguranţă înainte de toate.

Practica de yoni mudra kumbhaka pe care o discutăm aici este optimizată astfel încȃt să stimuleze întreaga sushumna, implicȃnd simultan cȃteva practici diferite.

Vom practica yoni mudra kumbhaka la sfȃrşitul respiraţiei spinale şi înainte de meditaţie. Adică în spaţiul dintre aceste două practici deja învăţate.

Vom începem prin a sta aşezaţi aşa cum o facem în pranayama. Adică vom sta aşezaţi în varianta noastră de siddhasana. Chiar înainte de a începe yoni mudra kumbhaka, vom fi la sfȃrşitul respiraţie spinale, în care  mergem cu atenţia în sus şi în jos de-a lungul nervului spinal în timpul inspiraţiei şi al expiraţiei.

Acum pentru yoni mudra kumbhaka vom pune vȃrful degetelor arătătoare aproape de coada ochilor, pe pleoapele de jos, în timp ce ţinem ochii închişi. Apoi vom presa uşor ochii în sus şi spre centru, în direcţia  punctului dintre sprȃncene. Vom face aceasta fără să forţăm şi fără discomfort. Doar o simplă presiune uşoară spre punctul dintre sprȃncene. Dacă aveţi lunghii lungi la degetele arătătoare, va trebui să le scurtaţi pentru această parte a lui yoni mudra.

Acum, cu ochii închişi, cu uşoara presiune spre cel de-al treilea ochi, ne îndreptăm atenţia spre centrul nervului spinal în timpul inspiraţiei, de la perineu spre punctul dintre sprȃncene. Cȃnd plămȃnii sunt pline de aer şi atenţia este la vȃrful nervului spinal, la punctul dintre sprȃncene, închidem nările apăsȃndu-le uşor, de o parte şi de alta a nasului, cu cele două degete mijlocii. În acelaşi timp menţinem poziţia degetelor arătătoare care presează uşor ochii închişi spre spaţiul dintre sprȃncene. Deasemenea, în acelaşi timp, ridicăm vȃrful limbii spre cerul gurii, închizȃnd gura ca aerul să nu scape pe acolo. Acum ne ţinem respiraţia, dar nu reţinem aerul cu epiglota din gȃt, aşa cum am face-o de obicei. În schimb, permitem aerului din plămȃni să vină în sus şi să-şi extindă presiunea în interiorul nărilor şi în sinusuri. Nu este o presiune mare. E doar o uşoară presiune. Nu forţăm acest procedeu. Numai permitem firesc presiunii din plămȃnii nostri plini cu aer să meargă în sus spre nări şi sinusuri. în acelaşi timp, degetele mijlocii şi limba blochează nasul şi gura ca aerul să nu scape pe acolo.

Încearcaţi aceasta practică să vedeţi cum este. E destul de simplu, nu e aşa?

După ce facem toate acestea, ne ţinem respiraţia pentru o perioadă care ese comfortabilă pentru noi – nu prea mult, dar nici nu prea puţin. În funcţie de capacitatea pe care o avem, poate fi treizeci de secunde, un minut sau chiar mai mult. Dacă sunteţi de profesie culegător de perle, poate va fi cȃteva minute. Nu contează exact cȃt timp ne ţinem respiraţia. Ceea ce este important este să ne reţinem respiraţia pentru o durată care este comfortabilă pentru noi şi în acelaşi timp este aproape de limita capacităţii noastre. Nu atȃt de mult încȃt să forţăm această limită. Nu atȃt de mult încȃt să ne chinuim să respirăm la sfȃrşitul perioadei de reţinere a respiraţiei. Cȃnd simţim că este timpul să expirăm, luăm degetele mijlocii de la nări, dar menţinem degetele arătătoare la colţurile ochilor şi vȃrful limbii la cerul gurii. Vom reţine respiraţia numai atȃt cȃt să ne permită o expiraţie lungă şi neforţată prin nas, în timp ce atenţie va merge în jos pe nervul spinal de la punctul dintre sprȃncene pȃnă la perineu. Cȃnd expirăm nu trebuie să fim disperaţi pentru aer. Putem merge un pic mai repede decȃt în respiraţia spinală, atȃt în timpul inspiraţiei cȃt şi al expiraţiei, dar dacă suntem grăbiţi să respirăm din nou însemnă că ne-am ţinut respiraţia prea mult. Căutaţi un punct de echilibru în practică. Practica poate fi stȃngace la început, aşa cum toate practicile avansate pot fi la început. Dar va deveni uşoară destul de repede, pe măsură ce ne obişnuim cu ea. Ideea este să petrecem o perioadă de timp reţinȃndu-ne respiraţia, cu plămȃnii plini de aer. Nu trebuie să devină un gest eroic.

De acum încolo putem face trei yoni mudra kumbhaka între pranayama şi meditaţie. Deci adăugăm numai cȃteva minute în mijlocul perioadei de practică, după pranayama şi înainte de meditaţie. Yoni mudra kumbhaka implică alte practici pe lȃngă cele pe care le-am menţionat pȃnă acum. Putem adăuga alte elemente în timpul perioadei cȃnd ne reţinem respiraţia (kumbhaka) pentru a amplifica efectele positive ale acestei practici. Să trecem în revistă toate aceste elemente.

Cȃnd terminăm respiraţia spinală facem deja mulabandha şi sambhavi mudra, în timp ce suntem aşezaţi in siddhasana. Pe durata practicii de yoni mudra kumbhaka continuăm să aplicăm mulabandha. Sambhavi este modificat în yoni mudra, pentru că împingem uşor ochii spre punctul dintre sprȃncene cu degetele arătătoare. Cum degetele arătătoare fac acest lucru, nu ridicăm ochii pentru a-i centra, aşa cum  facem de obicei în sambhavi. Cu toate acestea, continuăm să încreţim uşor sprȃncenele, aducȃndu-le un pic spre centru. Deci, în yoni mudra, sambhavi este o combinaţie între ridicarea şi centrarea ochilor cu ajutorul degetelor arătătoare şi o uşoară încruntare a sprȃncenelor folosind muşchii capului. În acest timp, atenţia este îndreptată spre punctul dintre sprȃncene şi rămȃne acolo pe toată durata reţinerii respiraţiei, pȃnă cȃnd expirăm şi trasăm nervul spinal cu atenţia în jos pȃnă la perineu. Mai mult, în timp ce facem yoni mudra kumbhaka s-ar putea ca atenţie să ne fie atrasă spre spaţiul din faţă punctului dintre sprȃncene.  Este ceva normal. Pe măsură ce nervul spinal începe să manifeste conductivitate extatică, devine destul de plăcut să facem sambhavi. Împingerea uşoară a ochilor spre punctul dintre sprȃncene cu ajutorul degetelor în timp ce încruntăm uşor sprȃncenele în yoni mudra poate să umple întregul corp cu o senzaţie de plăcere, cum conductivitatea extatică se ridică în nervul spinal (E scris in Biblie: „Atunci cȃnd ochiul tău e singur, trupul tău se umple cu lumină.”). Plăcerea se amplifică firesc atunci cȃnd atenţia se îndreaptă dincolo de punctul dintre sprȃncene. Este ceva dincolo de corpul nostru ce ne cheamă spre extaz. Descoperim că sushumna se extinde mai departe şi suntem atraşi în această direcţie în mod firesc. Ce vom găsi acolo? Vom vedem noi înşine. Este un lucru bun. Dacă devenim conştienţi de acestă extindere a lui sushumna putem continua cu atenţia spre spaţiu din faţă în timp ce facem respiraţia spinală. Acest element este încurajat de practica de yoni mudra şi este numai unul dintre numeroasele beneficii ale acestei practici avansate de yoga.  

Procedeul de a aduce vȃrful limbii la cerul gurii este primul stadiu al unei alte practici avansate de yoga numite „kechari mudra.” Limba are un rol foart important în practicile noastre avansate. În situaţia de faţă dorim numai să oprim aerul pentru a nu scăpa din gură în timp ce facem yoni mudra. Aceasta poate însemna că punem vȃrful limbii în spatele dinţilor din faţă. Sau poate o punem mai în spate. Dacă ajungem cu vȃrful limbii fără să ne forţăm la punctul unde partea osoasă şi partea membranoasă a cerului gurii se întȃlnesc, este bine să lăsăm limba să stea acolo. Acesta nu înseamnă că trebuie neapărat să fie acolo. Facem ceea ce este comfortabil pentru noi la momentul de faţă. Vom discuta mai mult despre kechari în lecţiile care urmează.

Dorim să adăugăm alte două elemente la yoni mudra. Întȃi adăugăm „jalandhara bandha”, adică „lacătul bărbiei”. Această practică nu este atȃt de extremă cȃt pare după numele ei. Tot ceea ce facem după ce ne reţinem respiraţia în yoni mudra kumbhaka este să lăsăm bărbia să vină spre chest atȃt cȃt este comfortabil. În timpul inhalaţiei şi al exhalaţiei ridicăm bărbia. Aceasta este tot. Doar lăsăm capul să vină în jos spre piept în timpul reţinerii respiraţiei şi ţinem degetele la ochi şi la nas pe toată această durată. Dacă bărbia vine numai la jumătatea distanţei spre piept, este în regulă. Dacă bărbia vine pȃnă la scobitura gȃtului, atunci facem varianta completă a lui jalandhara bandha. Oricare este cazul, este în regulă. Jalandhara întinde nervul spinal de la partea de sus, de la punctul dintre sprȃncene pȃnă jos. Este uşor să simţim acestă întindere. Nu o forţăm. Dacă nervul spinal manifestă deja conductivitate extatică,  putem simţi cum întinderea ajunge pȃna la perineu. Este uimitor ce se întȃmplă. Cu jalandhara întindem sushumna de la al treilea ochi pȃnă la rădăcină (la baza coloanei). Această întindere amplifică mult efectul lui yoni mudra kumbhaka şi promovează trezirea conductivităţii extatice în nervul spinal. Mai tȃrziu vom lucra mai mult cu jalandhara, folosind o variantă dinamică ce stimulează un volum uriaş de prana spre inimă, gȃt şi cap. Jalandhara este o foarte importantă practică avansată de yoga. Cu yoni mudra introducem începutul acestei practici – doar lăsam uşor capul în jos în timp ce ne ţinem respiraţia. Apoi ridicăm capul cȃnd inhalăm şi exhalăm. Facem totul în mod simplu, menţinȃnd comfortul, fără să ne forţăm.

Celălalt element pe care în adăugăm este uddiyana. Uddiyana are deasemenea diferite variante, pe care le vom explora în lecţii viitoare. La acest stadiu vom introduce o primă variantă de bază pentru yoni mudra. Cȃnd ne reţinem respiraţia în yoni mudra, ridicăm un pic diafragma şi ne sugem puţin stomacul.  Această manevră are legătură cu mulabandha care ridică musculatura de la sfincterul anal pȃnă în sus în pelvis. Uddiyana are efecte uimitoare cȃnd este făcută în timp ce stăm aşezaţi în siddhasana. Uddiyana, ceea ce înseamnă „a zbura în sus”, este connectată cu activitatea din pelvis şi ridică totul mult mai sus. Pentru că plămȃnii sunt plini de aer în yoni mudra kumbhaka, nu vom ridica diafragma prea mult. Numai un pic.

Veţi simţi presiunea ridicȃndu-se prin corp de la uddiyana. Nu exageraţi. Dacă aţi învăţat posturi de yoga  (şi este recomandat să faceţi acest lucru), fără îndoială aţi învăţat să faceţi uddiyana stȃnd în picioare, după ce expiraţi aerul din plămȃni (vezi nota adiţională la lectia 71). Aceasta este o metodă bună să vă familiarizaţi cu uddiyana. Există alte practici care implică uddiyana şi muşchii abdominali. Vom discuta despre acestea mai tȃrziu. Pentru acum, numai ridicaţi puţin diafragma în yoni mudra. Relaxaţi-o cȃnd inspiraţi  şi expiraţi între perioadele de reţinere a respiraţiei.

Deci sunt multe lucruri de făcut în yoni mudra. Cele mai multe implică obiceiuri fizice care pot fi formate. Cu vremea, după ce trecem de stadiul în care practica pare neîndemȃnatică, toate aceste elemente vor deveni parte dintr-un reflex fizic ce se manifestă atunci cȃnd ne reţinem respiraţia. Astfel, pe masură ce conductivitatea extatică se trezeşte, aceste manevre vor fi tot mai rafinate şi integrate armonios în mişcări interne ce corespund curgerii naturale a extazului divin prin noi. Tot ceea ce am discutat aici este o introducere la un nou mod normal de funcţionare a corpului. La un stadiu avansat, toate aceste practici se vor petrece împreună, interconectate, ca micro-mişcări automate ce se petrec invizibil în corp pe măsură ce energia se mişcă în noi zi şi noapte. Toate aceste procedee fizice pe care le-am discutat acum sunt legate direct de aspectul biologic al trăirii extatice ce se trezeşte în corp. Chiar dacă sunteţi neîndemȃnatici cu aceste lucruri la început, pe măsură ce practicaţi veţi fi surprinşi cȃt de integrate, de fireşti şi uşoare aceste procedee devin. Yoni mudra kumbhaka făcută zilnic cu toate aceste mudre şi bandhe adăugate treptat ne transformă într-un echivalent extatic al unui Ferrari bine reglat. Poate că nu pare posibil acum, dar aşa se va întȃmpla. Yoni mudra kumbhaka este o practică spirituală avansată care ne pregăteşte biologia pentru a funcţiona la un nou nivel.

Începem să introduce yoni mudra kumbhaka treptat, porning încet şi simplu, cu numai trei repetiţii ale practicii între pranayama şi meditaţie, aşa cum am discutat. Cei pentru care yoni mudra kumbhaka decurge fără probleme pot adăuga mai multe repetiţii. Nu exageraţi. Kumbhaka este cea mai puternica metodă de stimulare directă a lui kundalini. Dacă trei repetiţii merg bine, poate că într-o lună veţi adăuga o a patra. După alte cȃteva luni, puteţi considera să faceţi cinci yoni mudra kumbhaka. Procedăm în acest fel, încetul cu încetul. Nu începem imediat să facem yoni mudra de cinci sau zece ori la rȃnd. O creştere foarte treptată este preferabilă, iar aceasta numai dacă yoni mudra decurge firesc şi nu avem probleme cu practica spirituală sau viaţă cotidiană.

Am discutat cum să practicăm yoni mudra kumbhaka, dar nu ce face de fapt această practică în noi.  Simplu spus, acţionează spre a deschide fiecare cale şi colţ din sistemul nostru nervos şi în acelaşi timp ridică kundalini (energia sexuală) în sus. Produce o uriaşă purificare în corp. Deasemenea cultivează mecanismele subtile legate de funcţiile biologice extatice din noi.

Multiplele unghiuri din care ne ocupăm de al treilea ochi produc un efect de purificare radicală la partea de sus a lui sushumna şi  în întregul cap. Deci, yoni mudra curăţă cel de-al treilea ochi cu siguranţă. întregul nerv spinal este întins şi  permeat de prana care se ridică din regiunea pelvisului. Siddhasana, mulabandha şi uddiyana promovează ridicarea pranei din zona de jos a corpului.

Aceasta este o perspectivă largă asupra a tot ce se petrece. Multe alte lucruri au loc din punct de vedere biologic şi în special al sistemului nervos ca rezultat al lui yoni mudra kumbhaka. E mult mai mult decȃt putem discuta în cȃteva paragrafe. Vom intra în detalii în lecţiile următoare, pe măsură ce apar diferite experienţe.

În sfȃrşit, trebuie să menţionăm că acesta este o variantă optimizată a lui yoni mudra kumbhaka, care vizează să promoveze o gamă largă de deschideri în sistemul nervos. Yoni mudra în varianta sa tradiţională foloseşte mai multe degete pentru a  închide urechile (cu degetele mari) şi gura (cu degetele inelare şi cele mici) şi mai puţine mudre şi bandhe decȃt am discutat aici. Ceea ce învăţăm acum este o practică hibridă, născută din dorinţa atingerii unei eficienţe maxime. Cȃteva minute de yoni mudra de două ori pe zi în programul de practică vor fi de mare ajutor pentru tuturor celelalte practici pe care le facem şi vor cultiva experienţa trezirii purei conştienţe beatifice şi a conductivităţii extatice în viaţa cotidiană. Acesta este motivul pentru care facem yoni mudra kumbhaka.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind yoni mudra kumbhaka, consultaţi cartea AYP Asane, mudra şi bandhe (AYP Asanas, Mudras, and Bandhas) şi AYP Plus.

Lecţia 90 – Rectificare privind cauceul şi o re-examinare a lui ida şi pingala

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Mi s-a spus recent că deşi cauceul are originea in spiritualitatea antică, a fost adoptat ca un simbol al medicinei occidentale numai cam acum o sută de ani. Aceasta poate indică faptul că medicina occidentală nu provine din origini iluminate aşa cum am menţionat în lecţia anterioară. Poate în loc de o epocă de renaştere a fundamentului său spiritual, stiinţele medicale vor descoperi acum pentru prima dată legătura dintre anatomia fizică şi cea spirituală. Este probabil că aceasta se va petrece pe măsură ce tot mai multe sisteme holistice de medicina aşa cum este ayurveda sunt integrate în medicina occidentală de-a lungurilor decadelor următoare. Atenţia se va îndreptat tot mai mult spre echilibrare şi prevenire şi poate profesia medicală va fi mai puţin orientată spre situaţii de criză, aşa cum este acum. Umanitatea şi profesia medicală merită o pauză de la crize. Secretul sănatăţii stă în stilul de viaţă pe care îl adoptăm. Simplu spus, depinde de ceea ce facem în viaţa de zi cu zi. Desigur, profesia medicală are un rol important pentru a ne inspira şi susţine în această direcţie.

Şi dacă vorbim de inspiraţie trebuie să spunem că bhakti (devotamentul pentru cel mai înalt ideal) este motivul pentru care am menţionat caduceul. De cȃte ori vedeţi simbolul sceptrului cu doi şerpi încolăciţi în jurul lui, cu o sfera luminoasă la vȃrf, sper că veţi fi inspiraţi să continuaţi cu practicile zilnice. Caduceul poate inspira bhakti în acest fel în noi. Este o reamintire tăcută pentru profesia medicală şi pentru noi toţi a anatomiei noastre spirituale.

Să ridicăm vălul –  sau să ridicăm capota - pentru cȃteva minute şi să aruncăm o privire asupra lui ida şi pingala.

Dacă ridicăm valul, vedem o uluitoare împletire luminoasă de nervi, chakre (centre energetice) şi energie extatică ce se revarsă spre exterior. Prima mea tendinţă este să trag înapoi vălul, să închid capotă, pentru a merge apoi cu toţii înapoi la practicile zilnice. Să ne bucurăm de faptul că suntem la volan şi privim minunatul peisaj ce se perindă de-a lungul drumului, în loc să ne pierdem in detaliile de sub capotă. Dar dacă am hotărȃt să aruncăm o privire la ceea ce se petrece în interior, haideţi să mergem mai departe.

Acum suntem daja familiari cu sushumna sau nervul spinal, pe care îl folosim în respiraţia spinală. Sau cel puţin ne gȃndim să îl folosim. Pentru unii a devenit o realitate palpabilă, pe măsură ce radienţa extatică începe să se mişte în acest nerv lung, se de întinde ca un fir de la perineu pȃnă la punctul dintre sprȃncene. Putem să îl folosim în practicile pe care le-am învăţat pȃnă acum. Este foarte plăcut – extatic putem spune. Alţii cunosc o expansiune a radianţei  extatice pe o scară mult mai mare. Acesta este stadiul la care începem să observăm prezenţa lui ida şi pingala. Pe măsură ce energia kundalini se răspȃndeşte tot mai mult din sushumna, ida şi pingala sunt următorii nervi ce sunt iluminaţi.

Tradiţional, sushumna, ida şi pingala sunt cei trei nervi principali implicaţi în trezirea lui kundalini. Aceşti trei nervi regulează curgerea pranei prin întregul sistem nervos. Acest efect de reglare se petrece chiar şi înainte de trezirea lui kundalini. Pe măsură ce are loc această trezire, curgerea pranei prin sushumna dominează procesul, dar ida şi pingala sunt şi ele trezite şi active. Ida se extinde în sus şi în jos la stȃnga nervului spinal, făcȃnd legătura de la perineu pȃna la ţesuturile sensitive aflate în partea de sus a nării stȃngi. Pingala se extinde în sus şi în jos la dreapta nervului spinal, făcȃnd legătura de la perineu pȃnă la ţesuturile sensitive  aflate în partea de sus a nării drapte. La fel cum sushumna se extinde pentru a cuprinde mult mai mult decȃt un canal îngust în măduva spinării, tot aşa ida şi pingala se extind în mod extatic pentru a cuprinde mult mai mult decȃt dimensiunile fizice limitate ale nervilor ce merg paralel cu măduva spinării.

Un element cheie al sistemului nervos este faptul că dimensiunile fizice limitate ale nervilor localizaţi în corp sunt depăşite atunci cȃnd kundalini se trezeşte şi devine extatic. Deci, un nadi, un nerv spiritual, corespunde unui nerv fizic numai la început. Pe măsură ce se trezeşte, un nadi se extinde, radiind energie dincolo de localizarea fizică a nervului. Există două posibilităţi de a aborda acest subiect. Una este de a spune că noi călătorim spre interior, într-o dimensiune internă dilatată. Simţim aceasta cȃnd experienţa senzorială se extinde spre interior. O altă perspectivă este aceea că ne extindem spre exterior in dimensiunea fizică. Mergem spre interior pentru a ajunge la exterior. Cei care au experienţe cu kundalini descriu faptul că energia se extinde dincolo de corpul fizic, în timp ce ei se extind tot mai mult spre interior. Oricine cunoaşte tăcerea profundă în timpul meditaţiei simte deasemenea aceeaşi expansiune – mergȃnd spre interior şi radiind pace în lumea fizică. Fie că simţim expansiunea unui kundalini trezit sau expansiunea tăcerii, a purei conştienţe beatifice în meditaţie, este efectul expansiunii nadisurilor. Amȃndouă sunt diferite nivele ale unui singur lucru – al expansiunii purei conştienţe beatifice.

Ce legătură au toate acestea cu ida şi pingala? Atunci cȃnd aceşti doi nervi sunt treziţi prin expansiunea sushumnei, ei încep să se extindă dincolo de localizarea lor fizică şi apar ca meandre de energie extatică ce încercuie coloana verterbrală. Nu stau nemişcate într-un loc, ci se învȃrtesc, se mişcă rapid, încȃt e greu de deosebit strȃnga de dreapta. Una este fierbinte (pingala), iar alta este rece (ida), ceea ce dă naştere senzaţiilor de rece şi cald ce co-există în corp. Sunt precum spirale. Imaginaţi-vă o coloană de energie extatică ce se roteşte, emanată de la centrul măduvei spinării şi extinzȃndu-se spre exterior. Aceasta este sushumna. Acum închipuiţi-vă că este înconjurată de spirale dinamice de energie extatică. Acestea sunt ida şi pingala.

La anumite puncte de-a lungul măduvei spinării, aceste trei energii converg în vȃrtejuri învolburate într-un dans extatic. Aceste puncte de convergenţă sunt aşa numiţii centri energetici sau chakras. Sushumna, ida şi pongala sunt principalele căi energetice care conectează chakrele. Pe măsură ce nervii sunt activaţi, chakrele sunt şi ele activate. Aceasta se petrece începȃnd cu activarea nervului spinal spre radianţa extatică. Iar înainte de toate aceste, începe prin o purificare generală a tuturor nervilor prin meditaţie.

Procesul de trezire descris în aceste lecţii începe cu o purificare generală a sistemului nostru nervos prin meditaţie, urmată de o activare uşoară a sushumnei prin respiraţia spinală şi în sfȃrşit o activare directă prin practici vizate să extindă radianţa extatică spre dimensiuni infinite. Nu toate abordările din yoga procedează în acest fel. Unele caută să activeze sushumna imediat, înainte de a avea o practică semnificativă de meditaţie.  Altele se centrează pe echilibrarea lui ida şi pingala şi apoi se ocupă de sushumna. Altele lucrează întȃi cu chakrele. Oricare abordare specifică este utilizată, rezultatul final va fi acelaşi, o trezire completă a sistemului nervos, extinzȃnd radianţa extatică dincolo de limitele corpului fizic. Toate drumurile duc acasă, deşi traseele urmărite pot diferi considerabil, ca şi viteza şi comfortul călătoriei.

Foarte bine, să închidem capota maşinii şi să ne aşezăm din noi la volan. Vom discuta despre alte mijloace de control (practici avansate de yoga) ce ne pot ajuta să accelăram călătoria.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind respiraţia spinală, consultaţi cartea AYP Respiraţia spinală (AYP Spinal Breathing Pranayama) şi AYP Plus.

Lecţia 89 – Caduceul: Fotografia noastra instantatee

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Întrebare: ştiu că promovaţi o abordare simplă şi nu una complicată, cu referinţă la toate lucrurile care stau la baza acestor fenomene, „sub capotă.” Totuşi sunt curios despre ida şi pingala. Bazat pe cunostiinţele dumneavoatră, ida şi pingala corespund unor nervi descrişi de medicina şi neuroanatomia occidentale? Dacă da, puteţi să îmi daţi aceste referinţe?

Răspuns: O întrebare bună. Vă mulţumesc pentru ea.

Sunt sigur că există o corespondenţă de acest fel în neurologie, dar nu sunt doctor şi nu pot să vă dau un răspuns definitiv. Cu toate aceste, este interesant de observat că simbolul profesiei medicale este caduceul – un sceptru pe care sunt încolăciţi doi şerpi, care muşcă aripile unui glob situat la vȃrf. Este uşor de recunoscut că este o reprezentare pentru sushumna, ida, pingala şi chiar ceva mai mult. Deci grecii (sau cine a inventat caduceul) au înţeles în mod clar legătura dintre ştiinţele medicale şi anatomia nostră spirituală. Este o altă întrebare dacă medicina modernă mai păstrează o asemenea memorie. Poate este vremea unei epoci de renaştere a acestor cunoştiinţe? Dacă noi toţi vom continua cu practicile spirituale zilnice şi vom trezi adevărul extatic ce se mişcă în noi, o astfel de epocă desigur va trebui să vină. Cine va putea să o ignore atunci?

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind anatomia spirituală şi respiraţia spinală, consultaţi cartea AYP Respiraţia spinală (AYP Spinal Breathing Pranayama) şi AYP Plus.

Lecţia 88 – Puterea devotamentului (bhakti)

Practici avansate de yoga

Lecţii principale

Lecţia 88 – Puterea devotamentului (bhakti)

Autor: Yogani

Notă pentru vizitatorii noi: Se recomandă să citiţi de la începutul arhivei, deoarece lecţiile anterioare sunt necesare pentru a înţelege şi practica această lecţie. Încarcă prima pagină (Lecţia 10: De ce această discuţie?)

Întrebare: Aceste practici sunt bune. Am o întrebare destul de ciudată: Am descoperit că pur şi simplu numai citind lecţiile dumneavoastră starea mea normală devine automatic aproape extatică – e incredibil! Este ca şi cum fiinţa mea rezonează cu ceea ce citesc. Am făcut antrenament cu programarea neuro-lingvistică şi ştiu că aproape orice poate produce o schimbare în statea noastră de conştiinţă, în funcţie de abilităţile fiecăruia dintre noi, iar cuvintele pot avea un efect hipnotic. Dar ce mi se întȃmplă acum este diferit. Mă întreb dacă puteţi să clarificaţi ce se întȃmplă, după părerea dumneavoatră. Anticipez cu nerăbdare efectul răspunsului dumneavoastră. Sunt înfometat de toate acestea! Ard de dorinţă!

Răspuns: Da, este uimitor ce face bhakti (devotamentul). Ceva în noi creşte atunci cȃnd întȃlnim o expresie a Adevărului. Este deja în noi. Chiar şi încercarea cuiva de a scrie despre Adevăr poate avea acest efect. Nici nu trebuie să fie perfect, trebuie doar să fie în aceea direcţie. Sistemul nostru nervos ştie cȃnd se petrece aşa ceva. Am menţionat acum cȃteva lecţii că unul dintre scopurile lor este să crească bhakti (devotamentul) în cei care le citesc. Sper că dezvăluind toate aceste cunoştiinţe practice, acumulate şi folosite de-a lungul unei întregi vieţi, alţii voi fi inspiraţi să practice aşa cum sunt înclinaţi.

Mergi mai departe deci, cu prudenţă desigur. Urmează-ţi cu înţelepciune înfloritorul tău bhakti (devotament) şi vei ajunge acasă repede. Sunt onorat să ofer ceva mai multă stimulare pe lȃngă ceea ce ai deja. Vei descoperi că Adevărul este pretutindeni.

Gurul este în tine.

Notă pentru cunoscătorii de limbă engleză:

·        Pentru detalii privind legătura dintre dorinţă şi acţiune, consultaţi cartea AYP Bhakti si Karma Yoga (AYP Bhakti and Karma Yoga) şi AYP Plus.